luni, 20 februarie 2012

Urme ucise de ploi




Părea că pajiştea
pe care îşi odihnise trupul
poartă în ea
chemările arborilor
şi cântecul păsărilor.
Vroiam să zăbovesc şi eu
în acel loc mirific
care îi purta parfumul.
Glasurile albinelor
povesteau venirea norilor.
Zadarnic am sperat
ca ploaia să nu ucidă urmele lui.
Zadarnic le-am acoperit
cu veşmintele mele.
Paşii nopţii se apropiau,
iar eu nu mai conteneam
să sărut fiecare fir de iarbă
în care îi ghiceam atingerea...







visat de Naiada la 22:29

17 comentarii:

  1. ovidiu oana-pârâumiercuri, februarie 22, 2012 11:16:00 a.m.

    urma ucisa de ploaie se muta in suflet, iar senzatia primei atingeri nu poate fi nicicand pierduta, pentru ca noi nu pasim prin iarba, ci unul prin celalalt ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Naiadamiercuri, februarie 29, 2012 9:49:00 a.m.

      Ovidiu, ai spus atât de frumos...! Uneori îmi pare că eşti ireal... :)

      Ștergere
  2. Anonimmiercuri, februarie 29, 2012 10:44:00 a.m.

    Ucise de ploi sau doar de trecerea timpului, urmele cu adevarat raman doar in sufletele sensibile. Te astept si eu aici: http://www.blogger.com/home?pli=1

    RăspundețiȘtergere
  3. nutanumiercuri, februarie 29, 2012 10:54:00 a.m.

    Lasa urmele in ploaie si priveste inainte...iubirea ta va inflori in sufletele celor ce stiu sa o aprecieze

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonimmiercuri, februarie 29, 2012 11:02:00 a.m.

    minunat!

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonimmiercuri, februarie 29, 2012 11:03:00 a.m.

    Foarte frumos ..felicitari

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonimmiercuri, februarie 29, 2012 12:31:00 p.m.

    Când paşii nopţii se apropie iubirea ne-o închidem în suflet spre dăinuire...admiraţie pentru fiorul liric din această poezie. Delia Stăniloiu

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonimmiercuri, februarie 29, 2012 2:13:00 p.m.

    M`da...!Frumos!

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonimmiercuri, februarie 29, 2012 7:09:00 p.m.

    Gandurile dorului etern si vraja umbrei ce dispare sunt vesnicele necunoscute a amintirilor firave. Doar sufletul poate salta fotografia momentului imaginar in amintire vesnica.

    RăspundețiȘtergere
  9. Elisamiercuri, februarie 29, 2012 7:37:00 p.m.

    Vocea firului de iarba ii va sopti despre iubirea ce marturisesti ,va povesti in eternitatea clorofilei ...

    RăspundețiȘtergere
  10. Anamiercuri, februarie 29, 2012 9:29:00 p.m.

    O primavara minunata, in doi, in pasi de dans pe fir de iarba

    RăspundețiȘtergere
  11. revista „Amprentele sufletului”duminică, martie 04, 2012 11:13:00 a.m.

    "Vroiam să zăbovesc şi eu
    în acel loc mirific
    care îi purta parfumul."
    Era primavara dupa iarna, era minunea naturii si adierea vintului, era reinvierea la viata iar simtul iubirii, vedea firul de iarba, grabit cum este parfumul de a se risipi pentru a anunta ca viata si-a intrat in drepturi...

    RăspundețiȘtergere
  12. Anonimduminică, martie 04, 2012 6:18:00 p.m.

    ft frumos ,multumesc din suflet si eu a-ti doresc multe inca alte clipe frumoase sa te surprinda !

    RăspundețiȘtergere
  13. Anonimduminică, martie 04, 2012 10:58:00 p.m.

    e minunat dialogul de suflet purtat între poetă şi cititori. am sentimentul că particip la miracolul unei poezii care este vie şi se scrie acum, în faţa ochilor uimiţi de frumuseţe.

    RăspundețiȘtergere
  14. Anonimjoi, martie 08, 2012 11:35:00 a.m.

    frumos ,foarte frumos

    RăspundețiȘtergere
  15. Anonimduminică, martie 18, 2012 2:47:00 p.m.

    Foarte frumos!!!

    RăspundețiȘtergere
  16. Anonimjoi, martie 22, 2012 7:45:00 p.m.

    Minunate versuri felicitari!

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)